Specii de șerpi din România – care sunt cei mai periculoși șerpi de la noi?

În România, se găsesc diverse specii de șerpi care își fac casa în habitatul variat al acestei țări. Aceste reptile fascinante sunt adesea subiectul cercetărilor și al curiozității pasionaților de natură. Cu unii șerpi inofensivi și alții veninoși, România oferă o gamă variată de specii, fiecare cu propriile lor caracteristici și adaptații la mediu. În continuare, vom explora câteva dintre cele mai notabile specii de șerpi care pot fi întâlnite în această țară frumoasă.

Specii de șerpi neveninoși din România

Șarpele de alun (Coronella austriaca)

• Descriere: Șarpele de alun este o specie neveninoasă din România care se caracterizează prin dimensiuni moderate, ajungând la aproximativ 60-80 de centimetri în lungime. Corpul său este cilindric, cu solzi netezi și o colorație variabilă, de obicei maro sau gri, cu o serie de pete întunecate pe spate și flancuri. Capul are o formă distinctă, cu o marcă în formă de V pe partea din spate a capului.
• Habitat: Acest șarpe poate fi găsit într-o gamă variată de habitate, de la păduri și pajiști la zonele agricole. Preferă mediile terestre, dar poate fi întâlnit și în apropierea zonelor umede.
• Comportament: Șarpele de alun este activ în timpul zilei și se hrănește în principal cu șopârle și alte reptile mici. Este o specie destul de timidă și este cunoscută pentru capacitatea sa de a simula moartea atunci când se simte amenințată.

Șarpele lui Esculap (Zamenis longissimus)

• Descriere: Șarpele lui Esculap, cunoscut și sub numele de șarpele cu patru linii, este una dintre cele mai lungi specii de șerpi din România, putând ajunge la peste 2 metri în lungime. Are un corp subțire și agil, cu o colorație predominantă brună sau gri, împodobită cu patru linii longitudinale mai închise la culoare care se întind de-a lungul spatelui său.
• Habitat: Această specie poate fi găsită în diverse habitate, inclusiv păduri, pajiști și zone agricole. Este cunoscută pentru abilitatea sa de a se adapta la diferite medii.
• Comportament: Șarpele lui Esculap este un prădător oportunist și se hrănește cu rozătoare, păsări, șopârle și alte animale mici. Este o specie agilă și non-agresivă față de om.

Șarpele lui Caspian (Natrix tessellata)

Sursa foto

• Descriere: Acest șarpe, cunoscut și sub numele de șarpele de apă caspic, este un membru al familiei Colubridae. Are un corp subțire și lungimea sa variază între 60 și 90 de centimetri. Colorația sa este variabilă, de la maro deschis la gri, cu pete întunecate pe spate și flancuri.
• Habitat: Șarpele lui Caspian trăiește în apropierea apei, precum râuri, lacuri și mlaștini. Este un înotător priceput și își petrece o mare parte din timp în apă.
• Comportament: Este un șarpe non-veninos care se hrănește cu pești, broaște, și alte animale acvatice. Este cunoscut pentru comportamentul său calm și se teme de om, preferând să se retragă în apă sau să fugă în loc să atace.

Șarpele de apă vânăt (Natrix natrix)

• Descriere: Șarpele de apă vânăt, cunoscut și sub numele de șarpele de apă, este un șarpe neveninos care poate atinge o lungime de aproximativ 70-100 de centimetri. Are un corp subțire și alungit, cu solzi netezi și o colorație variabilă, de obicei maro sau gri, cu pete întunecate și un desen caracteristic de “ochi” pe ceafă.
• Habitat: Această specie este strâns legată de mediile acvatice, cum ar fi râuri, pâraie, lacuri și mlaștini. Se simte în largul apei și este un înotător priceput.
• Comportament: Șarpele de apă vânăt este un prădător agil care se hrănește cu pești, broaște, șopârle și alte animale mici care trăiesc în apropierea apei. Este cunoscut pentru mimetismul său, adesea imitând mișcările unei vipere pentru a intimida potențialii prădători.

Șarpele de stepă (Eryx jaculus)

• Descriere: Șarpele de stepă este o specie mică de șarpe care are o lungime de aproximativ 30-60 de centimetri. Are un corp robust, acoperit cu solzi mici și o colorație predominant maro sau galbenă, cu pete întunecate pe spate.
• Habitat: Această specie trăiește în habitate de stepă, terenuri uscate și nisipoase, precum și în zonele agricole. Este adaptată la medii aride.
• Comportament: Șarpele de stepă este un șarpe non-veninos și prădător, hrănindu-se cu rozătoare și alte animale mici. Este de obicei activ pe timp de noapte și petrece mult timp îngropat în nisip pentru a se proteja de temperaturile extreme.

Șarpele orb (Anguis fragilis)

Sursa foto

• Descriere: Șarpele orb, cunoscut și sub numele de licurici, este o specie neveninoasă care se deosebește prin aspectul său. Este lung și subțire, cu un corp fără picioare, solzi mici și o colorație argintie sau maro deschisă. De asemenea, are o limbă bifurcată care îi ajută să simtă mirosurile din mediul său.
• Habitat: Această specie preferă păduri umede, zone de tufișuri și pajiști în apropierea apei. Este adesea întâlnită sub bușteni sau printre frunzele în descompunere.
• Comportament: Șarpele orb este insectivor și se hrănește cu nevertebrate, cum ar fi furnicile și viermii. Este un șarpe inofensiv și timid, care evită contactul cu omul și cu alți prădători. Acesta poate să se rănească ușor, deoarece coada sa este fragilă și se poate rupe ca o strategie de apărare.

Șarpele lui Kotschy (Platyceps najadum)

• Descriere: Șarpele lui Kotschy, cunoscut și sub denumirea de șarpe de colț, este o specie de șarpe neveninos care are un corp subțire și alungit, cu o lungime variabilă, între 80 și 120 de centimetri. Solzii săi sunt netezi, iar culoarea corpului variază de la gri închis sau maro la verde oliv cu pete sau dungi mai închise pe spate.
• Habitat: Această specie se găsește în habitate variate, cum ar fi pajiști, terenuri agricole, păduri și zone uscate. Se adaptează ușor la diferite medii.
• Comportament: Șarpele lui Kotschy este un prădător care se hrănește cu rozătoare mici, păsări și alte animale mici. Este activ în timpul zilei și se deplasează rapid pentru a vâna prada sau pentru a evita prădătorii. Acest șarpe este cunoscut pentru comportamentul său agresiv atunci când este amenințat și poate să sisele apere făcându-și corpul cât mai mare și emițând sisele puternice.

Șarpele de țarca (Dolichophis caspius)

• Descriere: Șarpele de țarca, cunoscut și sub numele de șarpe de caspic, este o specie de șarpe neveninos care are un corp subțire și lungimea sa variază între 70 și 130 de centimetri. Are o colorație predominantă verde sau maro, cu solzi netezi și o dungă neagră care se întinde de-a lungul ochilor și capului.
• Habitat: Această specie trăiește în zonele de coastă, păduri, tufișuri și pajiști. Este adesea întâlnită în apropierea apei, cum ar fi lacurile și râurile.
• Comportament: Șarpele de țarca este un vânător agil care se hrănește cu rozătoare, păsări și alte animale mici. Este un șarpe activ în timpul zilei și se poate ridica în poziție verticală pentru a observa împrejurimile. Acesta este cunoscut pentru viteza și agilitatea sa în vânătoare și pentru că se poate ascunde în vegetație pentru a se proteja de potențialii prădători.

Specii de șerpi veninoși din România

Sursa foto

Vipera europeană comună (Vipera berus)

• Descriere: Vipera europeană comună, cunoscută și sub numele de șarpele cu clopoței sau șarpele cu nas roșu, este cea mai răspândită specie de viperă în Europa. Aceasta are dimensiuni moderate, cu o lungime medie de 50-75 de centimetri, dar poate atinge și dimensiuni mai mari. Caracteristicile sale includ un cap triunghiular distinct, un corp gros și solzi netezi. Colorația variază, dar este de obicei brună sau gri, cu un model de dungi în formă de zigzag pe spate și flancuri.
• Venin: Vipera europeană comună produce un venin destul de toxic, care este utilizat pentru a paraliza prada și a ajuta la digestie. Mușcătura sa poate provoca dureri intense, umflături și, în unele cazuri, reacții alergice severe.

Vipera cu corn (Vipera ammodytes)

• Descriere: Vipera cu corn, cunoscută și sub numele de șarpele cu corn sau vipera cu cap de adder, este una dintre cele mai veninoase specii de viperă din Europa. Caracteristicile distinctive ale acestui șarpe includ un cap triunghiular cu două excrescențe în formă de coarne sau țepi pe bot, care pot varia în dimensiune. Corpul său este de obicei masiv, cu o lungime medie de 60-80 de centimetri, dar poate ajunge la dimensiuni mai mari. Colorația variază, dar este de obicei maro sau gri, cu un model de dungi în formă de V sau X pe spate și flancuri.
• Venin: Vipera cu corn are un venin puternic și este considerată o specie periculoasă pentru oameni. Mușcătura sa poate provoca umflături masive, dureri severe și reacții sistemice. Este important să se acorde asistență medicală imediată în caz de mușcătură de vipera cu corn.

Vipera de stepă (Vipera ursinii rakosiensis)

• Descriere: Vipera de stepă, cunoscută și sub numele de vipera de câmp, este o specie de viperă care trăiește în regiunile de stepă din Europa de Sud-Est. Această specie are dimensiuni moderate, cu o lungime medie de 50-70 de centimetri. Corpul său este robust, iar capul este relativ plat și triangular. Colorația variază, dar este de obicei brună sau gri, cu pete sau dungi întunecate pe spate și flancuri.
• Habitat: Vipera de stepă preferă terenurile deschise, inclusiv pajiști, terenuri agricole și zone de stepă. Este adaptată mediilor uscate și poate fi găsită și în zonele montane.
• Venin: Vipera de stepă are un venin mai puțin potent în comparație cu unele alte specii de vipere, dar mușcătura sa poate provoca durere, umflături și reacții locale. Cu toate acestea, nu este considerată atât de periculoasă pentru oameni ca alte specii de vipere.

Vipera nikolskii

• Descriere: Vipera nikolskii este o specie rară de viperă care se găsește în anumite regiuni din Europa de Sud-Est, inclusiv în România. Acest șarpe are dimensiuni moderate, cu o lungime medie de 40-60 de centimetri. Aspectul său include un cap triunghiular, solzi netezi și o colorație predominant maro sau gri, cu un model de dungi sau pete întunecate pe spate și flancuri.
• Habitat: Vipera nikolskii trăiește în regiunile montane și pădurile umede. Este adesea întâlnită în apropierea apelor curgătoare.
• Venin: Chiar dacă este o specie mai puțin cunoscută și studiată, se crede că vipera nikolskii are un venin care poate fi periculos pentru pradă, dar informațiile despre impactul mușcăturii asupra oamenilor sunt limitate.

Cum te poți proteja de șerpii veninoși din România

Pentru a vă proteja de șerpii veninoși din România sau din oricare altă zonă în care aceștia trăiesc, este important să luați măsuri de precauție. Iată câteva sfaturi pentru a vă proteja:

• Învățați să recunoașteți speciile locale: Cunoașterea speciilor de șerpi care trăiesc în zona dumneavoastră este esențială. Astfel, veți putea să recunoașteți dacă un șarpe este veninos sau nu.
• Evitați zonele cu riscuri: Dacă sunteți într-o zonă cunoscută pentru prezența șerpilor veninoși, încercați să evitați zonele cu vegetație densă, pajiști înalte sau zone de stânci, unde aceștia se pot ascunde.
• Folosiți echipament corespunzător: Dacă vă aventurați în medii în care există șerpi veninoși, purtați încălțăminte închisă, care să acopere gleznele și picioarele, pentru a vă proteja de mușcături accidentale.
• Folosiți baston de trekking: Dacă mergeți pe teren accidentat sau în zone cu riscul prezenței șerpilor, puteți folosi un baston de trekking pentru a vă ajuta să verificați zona înainte de a vă apropia.
• Fii atent în timpul activităților în aer liber: Dacă faceți drumeții, camping sau orice altă activitate în aer liber, verificați cu atenție zona înainte de a vă așeza sau de a merge în vegetație.
• Nu vă jucați cu șerpii: Evitați să vă apropiați, să atingeți sau să manipulați șerpii veninoși, chiar și dacă pare că sunt morți. Mușcătura poate avea loc chiar și după moartea șarpelui, deoarece mușcătura poate fi reflexă.
• Apelează la un specialist: Dacă descoperiți un șarpe în curtea sau zona de agrement, apelați la un specialist sau la serviciul local pentru controlul animalelor să se ocupe de el.
• Cunoașteți procedurile de prim ajutor: În cazul unei mușcături de șarpe veninos, cunoașteți procedurile de prim ajutor și căutați imediat asistență medicală.

Șerpii în mitologia Românească

Cele mai citite articole

Sursa foto

Mitologia românească nu este la fel de bine documentată și dezvoltată ca mitologiile din alte culturi, precum cea greacă sau cea nordică. Cu toate acestea, există câteva mențiuni despre șerpi în folclorul și mitologia românească, adesea asociate cu simbolismul și superstițiile locale. Iată câteva aspecte notabile:

• Șerpii ca simbol al înțelepciunii și al puterii vindecătoare: În mitologia românească, șerpii sunt adesea asociați cu puterea vindecătoare și cu înțelepciunea. Se credea că șerpii posedă puteri magice și că veninul lor poate fi folosit în moduri misterioase pentru a trata diverse afecțiuni. În unele povești populare, șerpii pot fi ghidați de oameni în căutarea plantelor medicinale sau a altor comori ascunse.
• Zmeii și balaurii: În folclorul românesc, termenii “zmeu” și “balaur” sunt adesea utilizați pentru a descrie creaturi dragonice cu trăsături de șarpe. Aceste creaturi sunt adesea prezentate ca fiind malefice și amenințătoare și trebuie înfrânte de eroii mitologici sau de oameni curajoși.
• Ritualuri și superstiții: Șerpii au jucat un rol semnificativ în ritualurile și superstițiile tradiționale românești. Se credea că aceștia au puteri oculte și că trebuie să fie respectați și evitați. De exemplu, se spunea că în ziua de Rusalii, șerpii pot învăța oamenii să vorbească în limbile animalelor, iar atunci când șarpele schimbă pielea, se credea că aduce noroc.
• Mituri locale: Diversele regiuni ale României au dezvoltat mituri și povești specifice despre șerpi. Aceste mituri pot varia de la un loc la altul și pot reflecta experiențele și credințele locale.

Zonele cu cei mai mulți șerpi în România

În România, șerpii pot fi întâlni în diverse regiuni, dar există câteva zone care sunt cunoscute pentru populații mai mari de șerpi. Aceste zone includ:

• Zonele montane: Munții Carpați, care traversează România, găzduiesc diverse specii de șerpi. Zonele mai înalte și pădurile de munte pot oferi habitate potrivite pentru șerpi, cum ar fi viperele și viperele de munte.
• Zonele de câmpie și pajiști: Anumite regiuni de câmpie, pajiști și terenuri agricole din România sunt locuri de habitat pentru șerpi, inclusiv vipera europeană comună și vipera de stepă.
• Zonele umede: Zonele cu ape curgătoare, mlaștini și lacuri pot găzdui specii de șerpi, cum ar fi vipera de apă vânăt.
• Zonele cu vegetație densă: Pădurile, tufișurile și vegetația densă din anumite părți ale țării oferă adăpost și sursă de hrană pentru șerpi, mai ales pentru speciile neveninoase.

România găzduiește o varietate de specii de șerpi, cu o predominanță a speciilor neveninoase, precum vipera europeană comună și vipera de apă vânăt. Cu toate acestea, există și specii de șerpi veninoși, cum ar fi vipera cu corn, care trebuie tratate cu respect și precauție. 

Acești șerpi își au habitatul în diverse medii, de la zonele montane până la câmpii și zone umede. În general, șerpii din România sunt o parte naturală a ecosistemului și joacă un rol important în reglarea populațiilor de rozătoare și insecte. Cu toate acestea, în întâlnirile cu aceste reptile, este important să se păstreze distanța și să se acorde atenție regulilor de siguranță pentru a preveni eventuale incidente neplăcute.

Cele mai citite articole